Ocazional, pulpa dinților permanenți tineri poate fi infectată sau necrotică, ca urmare a unei traume sau datorită unui proces carios. Tradițional, tratamentul acestor dinți se făcea prin proceduri de coafaj pulpar direct, pulpotomie, apexogeneză sau apexificare în funcție de gradul leziunii pulpare. Indicațiile, obiectivele și tipul terapiei pulpare se aleg în funcție de starea vitalității pulpei – vitală sau necrotică și în corelare cu diagnosticul clinic al pulpei normale, pulpitei reversible, pulpitei ireversibile sau necroza pulpară. Cu cât distrucția pulpară este mai mare, cu atât mai mare este provocarea de a reuși obținerea unei regenerări pulpare. Recent, materialele bioactive și conceptele regenerative au fost introduse pentru a crește pronosticul dinților necrotici în curs de dezvoltare.
Obiectivul conferinței: restabilirea țesutului vital funcțional care va asigura dezvoltarea continuă a rădăcinilor, grosimii pereților dentinari și a imunității locale. În această conferință vor fi discutate protocoale regenerative de la simplu la complex, prin observarea pe termen lung a cazurilor relevante.